Acţiune în contrafacere întemeiată pe dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 84/1998.

 

Faptul că soluţia ce se va da în acţiunea în contrafacere ar depinde de soluţia ce sa va da în acţiunea în anularea înregistrării mărcii nu poate transforma acţiunea principală în cerere reconvenţională şi viceversa, cu nesocotirea ordinii în care au fost înregistrate cererile şi a principiului disponibilităţii.

Î.C.C.J, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr.  313 din 22 ianuarie 2010.

Marcă. Conflict cu un nume comercial.

 

Legea nr. 84/1998: art. 35

Directiva nr. 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988: art. 5 alin. (1)

Potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, este vorba de o utilizare pentru produse care aduce atingere sau este susceptibilă să aducă atingere funcţiilor mărcii  când un terţ aplică semnul care constituie denumirea sa socială, numele său comercial sau emblema sa pe produsele pe care le comercializează;  dar, chiar în lipsa aplicării semnului are loc o utilizare „pentru produse sau servicii” în sensul art.5 alin. (1) din Directiva nr. 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988,  atunci când terţul utilizează semnul respectiv, astfel încât se stabileşte o legătură între semnul care constituie denumirea socială, numele comercial sau emblema terţului şi produsele comercializate sau serviciile furnizate de terţi .

Curtea a mai arătat că revine instanţei de trimitere sarcina să verifice dacă utilizarea semnului constituie o utilizare pentru produsele respective în sensul art.5 alin.1 din Directivă  şi dacă utilizarea semnului aduce atingere sau este susceptibilă să aducă atingere funcţiilor mărcii şi, în special funcţiei sale esenţiale, aceea de a garanta consumatorilor provenienţa produselor sau serviciilor.

Î.C.C.J, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr.  1070 din 19 februarie 2010.

Desen industrial. Acţiune pentru interzicerea utilizării desenului industrial pentru care s-a constituit depozit naţional reglementar

 

Cuprins pe materii. Desen industrial. Acţiune pentru interzicerea utilizării desenului industrial pentru care s-a constituit depozit naţional reglementar

 Legea nr. 129/1992 modificată şi completată: art. 33, art. 37

După publicarea cererii, solicitantul înregistrării se poate opune utilizării de către terţ a desenului sau modelului industrial pe care doreşte să-l protejeze, inclusiv prin intentarea unei acţiuni în justiţie şi că, dacă are câştig de cauză, eventualul titlu executoriu pe care-l obţine nu-l poate valorifica decât după eliberarea certificatului de protecţie şi doar dacă acesta se eliberează.

Protecţia provizorie conferită de art.37 nu are nicio influenţă asupra perioadei de valabilitate a certificatului de protecţie şi, de aici, asupra perioadei de protecţie în care titularul beneficiază de dreptul exclusiv de exploatare prevăzut de art.33.     

Î.C.C.J, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr.  3007 din 14 mai 2010

1. Certificat de înregistrare a unui model industrial. Anulare. Lipsa noutăţii.

 

                                                           Legea nr. 129/1992,  art. 2, art.6, art. 7

 

      Constituie publicitate anterioară, distructivă de noutate, împrejurarea că unor produse din gama  modelului  industrial solicitat la protecţie se face reclamă într-o revistă precum şi faptul că astfel de modele se află deja în portofoliul de produse standard al unei societăţi comerciale, care le-a expus şi comercializat cu mult timp înaintea datei depozitului reglementar.

 

ICCJ, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 1341 din 10 februarie 2009

Drept de autor. Scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a tuturor cererilor întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie.

Drepturile realizărilor tehnice sunt reglementate, alături de cele ale autorilor invenţiilor, de acelaşi act normativ, respectiv Legea nr. 64/1991.

În art. 67 alin. (2) al Legii nr. 64/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 28/2007, se prevede că:

„Cererile în justiţie în domeniul drepturilor de proprietate industrială sunt scutite de taxe judiciare.”

Indiferent de regimul de protecţie diferit prevăzut de lege pentru invenţii şi realizări tehnice şi de ponderea în economia legii a articolelor dedicate celor două categorii, intenţia legiuitorului a fost comună în ceea ce priveşte scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a tuturor cererilor întemeiate pe dispoziţiile acestui act normativ special.

Legea prevede pentru ambele categorii de autori dreptul moral de a li se recunoaşte această calitate şi dreptul patrimonial de a obţine despăgubiri pentru exploatarea invenţiei şi, respectiv, a realizării tehnice.

Î.C.C.J, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr.  10073 din 11 decembrie 2009